Semnal

Autor : Ana Blandiana

Staţi,
Nu vă mai mişcaţi,
Încremeniţi!
Orice mişcare
E o degradare.
Fructul e începutul putrezirii
Ideii care se deschide-n floare,
Iar zămislirea, primul pas greşit
Al celor ce iubesc şi sunt iubiţi.

Staţi,
Nu vă mai mişcaţi,
Opriţi
În crisalida voastră ţărănească
Fluturul navetist, fatal!
Dar cine, oare,
Ar putea s-oprească
Rostogolirea apei nebunească
Spre a se sparge iar şi iar de mal…

Staţi,
Nu vă mai schimbaţi,
Speraţi
Să nu mai moară nimeni şi nimic:
S-ar naşte alţi călăi
Mai răi
Şi cel mai mic pitic
Ar fi mai mic.

Când orele sunt sfărâmate, marele
Curaj e să opreşti arătătoarele.

Opera Apartinand Ana Blandiana | | Nici un Comentariu »

Am rupt acest trandafir

Autor : Grigore Vieru

Rostesc cuvinte
Ca să iau aer.
Adorm,
Ca să nu mai ştiu.

Tai pîine,
S-o bucur pe mama.
Ascult mierla,
Ca să nu mint.

Mă uit la tei,
Ca să nu uit.
Am rupt acest
trandafir. De ce?

Opera Apartinand Grigore Vieru | | Nici un Comentariu »

Lui Eminescu

Autor : Alexandru Vlahuţă

Tot mai citesc măiastra-ţi carte,
Deşi ţi-o ştiu pe dinafară:
Parcă urmând şirul de slove,
Ce-a tale gânduri sămănară,

Mă duc tot mai afund cu mintea
În lumile de frumuseţi,
Ce-au izvorât, eterni luceferi,
Din noaptea tristei tale vieţi…

Şi te-nţeleg te simt aproape:
Cu-aceeaşi suferinţă-n faţă,
Cu ochii gânditori şi galeşi,
Sătul de trudnica-ţi viaţă.

A, nu mă mir că ţi se dete
O zodie atât de tristă,
Că, zbuciumat de-atâtea patimi,
Râvneşti pe cei ce nu există,

Şi că potop de negre gânduri
Se strâng şi ţi se zbat sub frunte:
Pe veci întunecaţii nouri
Sunt fraţii vârfului de munte!

O, dacă geniul, ce scoase,
Ca din adâncul unei mări,
Din fundul inimii zdrobite,
Comoara asta de cântări,

Nu te-ar fi ars zvâcnindu-ţi tâmpla
De flăcările năbuşite,
Ce-ţi luminau ale gândirii
Împărăţii neţărmurite,

Şi de-ar fi fost lăsat prin lume
Să treci ca orice om de rând,
Ce lesne-ai fi pus frâu durerii
Şi răzvrătitului tău gând!

Şi cât de fără de păsare
Ai fi privit atunci la toate
Mizeriile-n cari lumea
Ursită-i pururea să-noate!

Dar ţi-a fost dat să fii deasupra
Acestor inimi seci şi strimte.
Şi tu să-nduri toată durerea
Pe care lumea n-o mai simte.

Să plângi tu plânsul tuturora…
Din zbuciumul eternei lupte.
Să smulgi fulgerătoare versuri,
Bucăţi din inima ta rupte…

S-aprinzi în bolta vremii astri
Din zborul tristului tău gând…
Văpaie!… Ce-o să-i pese lumii
Că tu te mistui luminând?

Cu Tine-n gând – Ioanid

Autor : Costache Ioanid

Cu Tine-n gand, Te chem sa vii
sa-mi aperi viata de-orice cuget rau.
Te chem din zori de flori si simfonii,
cu ingeri albi plutind in jurul Tau.

Cu Tine-n gand, Te chem sfios,
privind sub pleoape cerul instelat.
Cu Tine orice gand e-un vis frumos
si orice vis frumos e-adevarat.

Cu Tine-n gand, doar eu si Tu,
un psalm de Har sa fie viata mea.
Doar „nu” sa spun atunci cand Tu spui „nu”,
si „da” sa spun la orice spui Tu „da”.

Cu Tine-n gand, c-an Paradis,
de-acum si pana-n cer ma voi trezi.
Cu Tine-n gand sa fiu pe cai de vis
si iar cu Tine-n gand in zori de zi…

Opera Apartinand Costache Ioanid | | Nici un Comentariu »

Trei feţe

Autor : Lucian Blaga

Copilul râde:
“Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!”
Tânărul cântă:
“Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!”
Bătrânul tace:
“Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”

(1919)

Opera Apartinand Lucian Blaga | | Nici un Comentariu »

Sus la poarta raiului

Autor : Colinde

Sus, la poarta Raiului,
Poarta Raiului,
Paşte turma Tatălui,
Turma Tatălui.

Refren:
Linu-i lin şi iarăşi lin,
Bate vântul frunza lin,
Lin şi iarăşi lin.

Dar la urmă cine sta?
Cine, cine sta?
Stă chiar Maica Precista,
Maica Precista.
Linu-i lin şi iarăşi lin,
Bate vântul frunza lin,
Lin şi iarăşi lin.

Lângă ea, un legănel,
Da, un legănel,
Cu un Copilaş în el,
Copilaş în el.
Linu-i lin şi iarăşi lin,
Bate vântul frunza lin,
Lin şi iarăşi lin.

Copilaşul când plângea,
Piul când plângea,
Maica Sfântă lin cânta,
Maica lin cânta.
Linu-i lin şi iarăşi lin,
Bate vântul frunza lin,
Lin şi iarăşi lin.

Opera Apartinand Colinde | | Nici un Comentariu »

Şi era ploaie cu senin…

Autor : Mihai Eminescu

Şi era ploaie cu senin
Senin cu ploaie,
Salcâmii ramurile-nclin
Şi le îndoaie.

Acuma toţi ei înfloresc
De primăvară
Ş-un dulce miros răspândesc
În dalba sară.

Un mândru soare scânteind
Pe bolta-albastră
El bate ploaia şiroind
Pe-a ta fereastră.

Şi-n haină albă tu apari
Cu pasuri line
Şi numai ochii tăi cei mari
Privesc la mine.

Atât de dulce şi de plin
C-aşa văpaie
Ah, era ploaie cu senin
Senin cu ploaie.

Opera Apartinand Mihai Eminescu | | 1 Comentariu »

Dreptate

Autor : Alexandru Vlahuţă

Sfânt lăcaşul de la Putna mândru străluceşte-n soare,
Glasuri de argint răvarsă clopotele slăvitoare,
Străduind credinţa veche din mormânt s-o mai învie.
Darnici domni erau pe vremuri, lăudaţi de-a pururi fie!…
Nestricat de viermi rămâne singur numele cel bun;
Darnici domni erau pe vremuri, toate clopotele spun.

Ci aude Ştefan Sfântul, lângă spada lui culcat,
Cum cântările slăvirii până-n cripta lui străbat;
Şi făcându-şi roată gândul peste câte-a fost trăit,
Strigă din mormânt dreptatea Marelui Nedreptăţit:
Domn am stat Moldovei mele, şi norodului părinte,
Dragi mi-s luncile, dragi codrii, toate apele mi-s sfinte…

Dar străjerul lor ş-a toate purtător de grijă cine-i?
Cine-n pace duce greul bogăţiei şi luminei,
Şi-n război cine-i viteazul fără slavă, fără nume?
Domnul milostiv de-a pururi, cel mai darnic domn din lume
E săracul. El palate şi biserici şi podoabe
Fără preţ a dat Moldovei El, cu mâinile lui roabe.

El mi-a fost puterea-n lupte, şi în linişte norocul.
Când ştergeam de sânge spada şi vroiam vremea şi locul
Biruinţii noastre scumpe c-un dar scump să le cinstim,
El comori căra Sucevei, ziduri mândre să zidim,
El făcea-n al clipei stâmpăr, cu durerea lui de ţară,
Din pământ stropit cu lacrămi flori de aur să răsară!

Domnul tace, Sfântu-i nume în războiul vremii scut ni-i,
Darnic e săracul, cântă toate clopotele Putnii.

Toamna

Autor : Demostene Botez

Toţi acei ce-ntreaga vară
Au lucrat din zori în seară,
Toamna au roade bogate
Au şi fructe, şi bucate ,
Mere,
Pere,
În panere.
Prune
Bune
Şi alune,
Şi gutui
amărui,
Cu puf galben
Ca de pui.
Şi tot felul de legume,
De nu le mai ştii pe nume.

Opera Apartinand Demostene Botez | | Nici un Comentariu »

Asteptam pe Mos Nicolae

Autor : Colinde

Voi copii sa fiti cuminti
Ne spunea bunicul nostru
-Nu-i suparati pe parinti
Ca se supara si Mosul

Sa va lustruiti papucii
Cismulite ori ghetute
Ordonate le-nsirati
Poate Mosul le v-a umple

Cu dulciuri si trenulete
Masinute si papusi
Jucarii de plus da Mosul
Poate v-a da si manusi

Si faceam ce-a zis bunicul
Ghetele le lustruiam
Ne culcam in patul nostru
Si pe Mosul-asteptam

Dimineata la trezire
Noi toti eram bucurosi
Nu s-a-ntamplat niciodata
Sa ne suparam pe Mos!

Opera Apartinand Colinde | | Nici un Comentariu »

Pagina următoare »
Hosting oferit de CifTech