poveste cu un şarpe şi un om sărac

Autor : Poezii pentru Copii

A fost odat’ un om sărac,
Trăind de azi pe mâine,
Să dea puiuţilor flămânzi,
N-avea nici de o pâine.

Dar nu era sărac lipit,
La el, mereu pe masă,
Un fluier…
Eu l-am auzit,
Norocul nu. Ce-i pasă
Norocului de amărâţi ?
El trage la bogat !
Da’-i drept, şi omul…fluiera,
Când toţi plecau din sat…

Fiind odată în pădure,
De-atâta of şi dor,
De sub o piatră apăru
Un şarpe…dansator.
– Măi, omule, de-mi cânţi aşa,
Şi mâine, cu tot focul,
Îţi dau un ban,
Te prinzi ori ba?
– Da’…
Tare-ţi place jocul!

A doua zi, omul, drăguţ,
Plecă tiptil de-acasă
Şi se întoarse c-un bănuţ.
Apoi îşi luă casă…
Şi vite şi făcu averi
Şi-avu doar bucurii,
Până-ntr-o zi, când îi muri
Cel mare dintre fii.

Cum?
Zău, nu-mi vine-a zice,
Dar n-am să mă abţin,
Că omul este câteodată,
Aşa plin de venin !
De zile bune, la comoară
Gândind acel băiat,
Să tragă şarpele pe sfoară,
Voi…Dar fu muşcat.

– Ei, şarpe, dacă vrei să-ţi cânt,
Îţi cânt, nu-i supărare…
Îi zise omul întristat,
Sărac din nou.

– Iertare,
Dar noi prieteni să mai fim,
Nu mai putem ! De-aici,
Te du cu bine şi-i învaţă
Dreptatea pe cei mici…

după o poveste populară meglenoromână

Opera Apartinand Poezii pentru Copii | |

Recomandari

Cele mai vizualizate Poezii

Nici un Comentariu »



Lasati o Parere


Hosting oferit de CifTech