O noua planeta

Autor : Emil Botta

Tinerii vîrcolaci, atleţii,
mi-au ronţăit pereţii.
Odaia mea se plimbă prin infinit
lucitoare ca un soare la zenit.

Din cînd în cînd vine o fată
într-o rochie cu trenă, cam demodată.
Geniul odăii îmi spune: „e o stea:
vezi, poartă-te frumos cu ea“.

Cîte-un miracol bate la uşă.
Eu îi şoptesc: „Plurabella, păpuşă!“
Ca un domn mă port, îi ofer cafea.
Nici camera lorzilor nu străluceşte
cum străluceşte camera mea.

Opera Apartinand Emil Botta | |

Recomandari

Cele mai vizualizate Poezii

Nici un Comentariu »



Lasati o Parere


Hosting oferit de CifTech