Fara sens

Autor : Emilian Robert Vicol

Frunza calda de albina,
Inima de soare-i plina,
Gandu-i gol de apa rece,
Trupu-mi verde vrea sa plece.
Ce-a fost alb, acuma-i tare;
Ce-a fost cald, acuma-i mare.
Doar tu, suflete nebun,
Incerci muntele cel brun,
Sa-l topesti cu ceata moale,
Cand pe varfu-i merge-o floare.
Nu-i nici apa si nici lemn,
Nu-i nisip de sine demn,
E doar om de ceara lata,
Cum e vantul fara pata;
E doar rază de privire
Ce-si doreste-n rai oprire,
Fara sens, si nici gandire.

Opera Apartinand Emilian Robert Vicol | |

Recomandari

Cele mai vizualizate Poezii

Nici un Comentariu »



Lasati o Parere


Hosting oferit de CifTech