La Crâşmă

Autor : Emilian Robert Vicol

Stau in crasma si visez,
Vinul, berea cum o beau,
Si cand cred ca ma distrez,
Vad ca doar pe-un scaun stau.

Capu-ncepe de ma doare,
N-am idee ce-i cu mine,
Stau la geam sa vad un soare
Si-necaz parca nu vine.

Doi betivi in fata mea,
Stau intruna si se cearta,
Si se-njura pentru ea,
Pentru sticla ce e sparta.

Ochi-ncep de ma triseaza,
Cand se-nchid – cand se deschid,
Numai berea ma-nstristeaza,
Ca e numai un lichid!

Stau, privesc si nu ma-nchin
Cum alcoolul mi i-a luat,
Dar incerc ca sa obtin
Si sa-nvat cumva vre-un sfat.

Unii vin si altii pleaca
Numai doi pe-un scaun stau,
Si paharele le seaca
Nu ca-i cald, ci ca le beau.

Timpul merge inainte
Si alcoolul tot la fel,
Nu stiu daca mai tin minte
De sunt eu sau este el ?

(20-Mai-1998)

Opera Apartinand Emilian Robert Vicol | |

Recomandari

Cele mai vizualizate Poezii

Nici un Comentariu »



Lasati o Parere


Hosting oferit de CifTech